Pictura murală “Venus” este o lucrare care transformă livingul într-un sanctuar al vizualului și al armoniei.
Prin alegerea tematicii renascentiste, lucrarea reflectă nu doar afinitatea beneficiarului pentru această epocă, ci și dorința de a integra arta în viața de zi cu zi.
Venus, înconjurată de vegetație luxuriantă și efecte marine, pare să plutească într-un spațiu metafizic, sugerând o conexiune profundă între cer și adâncurile mării. Această iluzie de plutire adaugă o dimensiune onirică, invitând privitorul să se îmbăieze cu serenitate.
Citește mai mult…
Astfel, muralul nu este doar o simplă reprezentare artistică, ci și un element de design care contribuie la armonizarea elementelor dispuse în spațiu. Deși dispusă în inima case, centrală, poate fi un loc de refugiu mental, ideal pentru contemplare, dar nu în ultimul rând un punct de plecare pentru conversații și discuții cu invitații casei.
Pictura murală este pusă în valoare de un ancadrament ce oferă o iluminare de 360 de grade, creând astfel un spectacol vizual impresionant pe timpul nopții.
Panoul Solis este o lucrare de artă decorativă, special creată pentru a se integra in spațiul celei mai importante încăperi dintr-o locuință – livingul, spațiul de zi sau universul central al casei. Panoul decorativ Solis este creat pentru a aduce o energie vibrantă acestui spațiu vital al casei.
Lucrarea a făcut parte din colecția de lucrări expuse în expoziția intitulată „Reginae”, în luna Iunie 2024, la Galeria de artă Th. Pallady, Iași și a fost singurul simbol masculin din întreaga expoziție bazată pe simboluri feminine.
Citește mai mult…
Simbolul soarelui este considerat un simbol puternic care aduce cu sine semnificații precum forța interioară, vitalitatea, puterea regenerativă si puterea de a risipi întunericul.
Prin intermediul broderiilor și detaliilor fine, punctuații realizate manual transmit complexitatea și frumusețea simbolului soarelui. Prin această lucrare, se celebrează frumusețea naturii, puterea ei de a ne inspira și conecta cu noi înșine dar în primul rând faptul că avem nevoie de solis pentru a ne pune ln valoare.
În concluzie, panoul decorativ „Solis” este o piesă ce emană lumină, căldură, energie dar și comuniune reprezentând un simbol puternic al identității, vitalității dar și al fertilității. Este o lucrare ce poate fi apreciată ca un obiect de artă decorativă, dar care aduce un plus de semnificație ln spațiul ln care este expusă.
“Prima expoziție de ceramică a Ancăi Coțovanu este o explorare intimă, cu accente auto-biografice, a formei și a simbolului pentru a reda o narațiune temporo-spațială universală asupra feminității. Pornind de la materie, lutul, pe care îl modelează și îl infuzează cu o stare sufletească, de la detaliile ce adâncesc sau conturează suprafețele, punctul sau cercul, ori sunt dirijate din subconștient spre lumină – forma de amforă a uterului ce se metamorfozează ca sugestie, ori revine ca element de legătură și continuitate, artista concentrează plastic interdependența dintre toate formele de viață și puterea de a continua, evolua, regenera.
Suprafețele brodate cu țesături de puncte, mici entități parcă încă într-o stare de germinaţie, a începutului primordial, întregesc culturi şi arhetipuri, valori culturale şi istorice. Sufletul artistei transportă şi restituie o lume, povestind-o prin volum și fragilitate materiei.
Citește mai mult…
Dimensiunea şi intensitatea afectivă a lucrărilor artistei se observă atât în inserțiile sensibile, în culoare, dar și redarea “adevărului” prin oglinzi, în fapt prin cercuri împodobite de simboluri extrase din arta renascentistă, într-un proces de purificare a reflexiei și de redare a frumuseții prin simplitate și puritate.
Un lirism organic străbate formele create instinctiv, fragmentele de amintiri ori năzuințe, într-un echilibru fluid de forţe, dintre care cea mai vizibilă, viața, se extrage şi se reflectă prin fiecare strat suprapus.
Punctul se extinde într-un cerc, cercul în amfora – uter pentru a reprezenta etapa vitală de transformare și dezvoltare. Viața, evoluția și experiențele umane sunt descrise prin această simbolistică, subliniind continuitatea și interdependența tuturor elementelor. (…) ”
– Lect. Univ. Dr. Maria Bilașevschi
Proiectul de ceramică „Primavera” a presupus crearea unor obiecte din porțelan destinate unui eveniment de nuntă, de la conceperea ideilor și design-ului până la realizarea efectivă a obiectelor.
Obiectele din porțelan din colecția Primavera reprezintă o metaforă a renașterii, o promisiune a ciclicității.
La fel cum natura revine la viață, și omul, prin experiențele sale de viață și prin fiecare etapă a sa – poate descoperi puterea de a renaște din propriile sale provocări.
Citește mai mult…
În fiecare mugur care zdruncină ramurile copacilor, putem citi o poveste de perseverentă, de curaj și de transformare, care ne invită să reflecționăm asupra propriei noastre capacități de a evolua. Proiectul reprezintă și prezintă ideea de noi începuturi, sugerând puritatea atât prin formele create cât și prin folosirea porțelanului – o materie atât de fragilă în toate etapele sale.
Primavera devine o alegorie a speranței, un simbol etern al transformării și al potențialului uman de a renaște, de fiecare dată prin acțiunile sale. În această lumină, ne putem îndrepta privirile spre viitor cu încredere și optimism, conștienți de puterea reînnoirii care sălășluiește în fiecare dintre noi.
Tripticul Potestas Femina (lb. lat.) este un alt proiect ce cuprinde o explorare profundă a temelor legate de puterea feminină, fertilitate și creație. Simbolurile centrale precum punctul, starea de germinatie ale acestora si forma de amforă a uterului simbolizează viața, fertilitatea și puterea de a regenera. Suprafețe decorate cu împunsături, grafieri ori volumetrii ascuțite, toate reprezintă stări și metamorfozări ale statusului nostru continuu – de transformare continuă.
Suprafețe decorate cu împunsături, grafieri ori volumetrii ascuțite, toate reprezintă stări și metamorfozări ale statusului nostru continuu – de transformare continuă. Astfel că cele trei panouri sunt trei etape de trecere precum trei granițe majore de dobândit în sfera vieții umane. Tripticul este realizat în întregime din ceramică neglazurată.
Pornind de la simbolul punctului, pornim intr-o călătorie a acestui limbaj vizual, element plastic insesizabil în lumea noastră contemporană plină de zgomot și forme dar primordial în fața evoluției care fără punct de pornire nu ar fi în prezentul nostru.
Proiectul propune descoperirea unei realități simbolice prin combinarea contrastelor și crearea unei realități bogate care vine din trecut și prezent versus spiritual și material.
Citește mai mult…
Expoziția se compune prin panouri decorate cu plante și flori uscate, care sunt așezate intr-o ordine de la mic la mare, nu intamplător dar pentru a evidenția trecerea de la mini-organism la corp, de la punct la cerc.
Parte din expoziție a fost și o zona participativă care a presupus un joc de cuvinte cu plecarea dintr-un punct, iar peretele plin de găuri “puncte” umplute cu trandafiri uscati a invitat publicul la cobalorare, invitându-i să scrie câteva rânduri pe un set de notițe.
Acele notițe au fost rulate și introduse în găurile trandafirilor, acțiune simbolică cu trimitere la materializarea gândurilor noastre interioare în exterior.
Exposiția relatează figuri controversate precum Michael Jackson, Adolf Hitler, Marilyn Monroe sau Frida Khalo prin care se sugerează o reflecție asupra modului în care oamenii sunt influențați de imaginea și narativul creat de media.
De exemplu, Michael Jackson este adesea văzut ca un geniu artistic, dar și ca o persoană implicată în controverse grave, iar astfel imaginea lui este complexă și poate genera reacții opuse.
Citește mai mult…
Pe de altă parte, Adolf Hitler simbolizează extremismul și brutalitatea, iar reprezentarea sa în media este în principal negativă, dar provocă, de asemenea, discuții despre responsabilitatea jurnalistică și etica în relatarea istoriei.
Marilyn Monroe, ca icoană a culturii pop, reflectă atât glamourul, cât și lupta personală, iar modul în care media a construit-o ca personaj public evidențiază efectul pe care celebritatea îl are asupra identității personale și a percepției de sine a indivizilor.
Prin urmare, expoziția subliniază că media nu este doar un canal de difuzare a informațiilor, ci este un produs uman care modelează și este modelat de percepțiile și valorile societății. Aceasta invită vizitatorii să reflecteze asupra modului în care consumăm și interpretăm informațiile sau imaginile, precum și asupra responsabilității noastre de a analiza critic ceea ce vedem și auzim.
Proaspătă absolventă a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași (master în pictură decorativă), Anca Coțovanu propune, sub titlul Hunny Art, la Galeriile „Nicolae Tonitza” ale UAP Iași, o primă expoziție personală, al cărui statement seamănă mai curînd a manifest.
Aflăm astfel că expoziția se dorește o „updatare” a unor lucrări anterioare (unele prezentate în expoziții colective), că enigmatica „Hunny” înseamnă „culoare și formă, culoarea formei, forma culorilor sau trăire absolută” și mai ales că adevărata definiție a culorii este aceea de „muzică în formă”.
Citește mai mult…
Dincolo de această prezentare, focoasă și, nu mai puțin, poetică, atrage într-adevăr atenția culoarea, expusă pe toate cele patru laturi ale clasicului cub alb expozițional, fie în tablouri cu pete tașiste serializate, fie în panouri cu montaje de elemente ceramice sau chiar cu materiale plastice reciclate.
Geometrizarea, prin linii în unghiuri rectangulare, a acestor explozii coloristice pe fond alb duce cu gîndul la o anume fază de cultură preistorică, de tip Vădastra sau de tip Cucuteni. Ca și acolo, aparentul decorativism încifrează simboluri și, prin ele, procese sufletești chemate la o expresie ritualică. Astfel, spațiul galeriei, ales, probabil, și datorită formei sale paralelipipedice, devine o mare narațiune murală, cu pete și semne enigmatice, organizată în jurul a trei postamente, plasate în poziție centrală. Cu o evidentă plăcere a teatralizării, care tinde să transforme ansamblul într-o creație in situ, se atribuie acestor postamente rolul de stîlpi totemici – acela din mijloc, drapat în negru, poartă simbolul supradimensionat, depășind rama, al inimii.
Este momentul tridimensional al exuberanței cromatice și grafice pe care, ocolind figurativul, pe urmele unor Kandinsky sau Piet Mondrian, pășește artista, urmînd o școală a exultării vitalismului, a bucuriei de a trăi, de aparență expresionistă însă, în fond, țintind autohtonismul nostru funciar.
Volutele creatoare depășesc, pe alocuri, expresia vizuală, și așa eclectică (ceramică, acrilic pe sticlă, pe pînză, dopuri de plastic, cu intenție de eco-art – redimensionare artistică a deșeurilor civilizației contemporane) ca să irumpă în spațiul literar, de care ține întregul statement (este inclusă în el chiar și o caligramă) precum și fantezistul titlu al manifestării, poate un ecou al idealilor „trimbulinzi” nichitastănescieni.
Cu tot acest mare zgomot de început, o anume insistență pe organizarea coerentă a spațiului, atît al celui expozițional cît și al celui plastic, din fiecare tablou sau de pe fiecare panou, precum și echilibrul coloristic și linear (precum cel al elementelor ceramice glazurate, organizate în savante expuneri – unele dintre ele există și ca opere de artă independente), fac probabilă, în evoluția viitoare a creațiilor Ancăi Coțovanu, o rafinare a investigațiilor sale în arhaic și abstract (termenii nu se exclud, ba dimpotrivă). Prin aceasta, artista va găsi prilejul unei împrospătări și, poate, a unei împroprieri depline a fondului vechi de expresie artistică de care, prin rădăcinile noastre preistorice, sîntem atît de legați.
